Volumul „Țigan Țăndări”, lansat la Caransebeș în Aula „1 Decembrie 1918”. Autorul Valeriu Nicolae, este născut chiar la Caransebeș în urmă cu 51 de ani.
Valeriu Nicolae: „Din țigan vai de mama mea, am ajuns să reprezint Europa la nivel înalt în Națiunile Unite. E o carte super cinstită, am dat tot din mine, n-a fost deloc ușoară, e construită pe o poveste de dragoste și are o grămadă de chestii despre care lumea zice că sunt haioase!”
Felix Borcean: „Ce a realizat Valeriu Nicolae e o poveste de viață, pe alocuri tragică, pe alocuri comică, dar până la urmă o poveste de succes!”
Amintiri din Caransebeș au fost povestite de autor, câteva care nu sunt în carte. Publicul l-a îndrăgit imediat pe Valeriu Nicolae, oamenii și-au așteptat rândul, cu zâmbetul pe buze la sesiunea de autografe, pentru a strânge mâna autorului.
Fragment din Carte:
„Copil fiind, m-am îndrăgostit lulea de Suzana, lucru care, brusc, a făcut grădiniţa interesantă. Dovada că eram îndrăgostit de ea era că îmi împărţeam dulciurile. Întrebat de ce îmi place de Suzana, am răspuns că are buzele roşii ca merele. Mama considera că declaraţia asta mi-a marcat solid viitorul de „intelectual care scrie la un ziar din Bucureşti“. Ce-i drept, pînă acum cîţiva ani, cînd nu scriam nicăieri, declaraţia era o dovadă a trecutului meu de curvar dedicat. Suzana este prima fată pe care am ţinut-o de mînă. Avea părul creţ şi ochii albaştri. Îi plăcea funda mea roşie de la gît. Avea multe jucării frumoase, incluzînd şi un Lego albastru. Am făcut o casă frumuşică şi am pus lîngă ea trăsura cu cai. La vremea aia, în Caransebeş nimănui nu părea să îi pese că eu eram ţigan. Mutarea la Craiova avea să contribuie dramatic la eliminarea ambiguităţilor etnice specifice Banatului.”
Jurnalist, scriitor și activist pentru drepturile omului, Nicolae încearcă acum să ajute copiii, toate încasările pentru carte fiind direcționate către construirea Grădiniței Bune.
Volumul „Țigan Țăndări” se găsește la librăriile Humanitas și Cărturești, dar și pe emag.ro.
