Există un vers al unui mare poet sârb: „Opriți planeta, vreau să cobor!”! Când a început războiul dus de Rusia în Ucraina așa s-a simțit poeta cărășeană Liubița Raichici: Opriți planeta, vreau să cobor!
Ceea ce se întâmplă în ultimele zile este dureros! Vărsarea de sânge nu poate fi susținută de nici un om normal la cap, spune omul de cultură Liubița Raichici:
„Eu plec de la această educație a mea, care-mi spune că în primele 5 minute stai jos și te roagă, pentru că istoria planetei, istoria oricui, a locului ne-a învățat că, niciodată lucrurile nu sunt exact așa cum par la prima vedere, există o a doua vedere, o a treia vedere. Este important să nu urâm, chiar dacă condamnăm și pe mine ura mă sfâșie în interior, ura de orice fel; să nu contribuim la răspândirea răului și să ne implicăm, dar nu din gură, ci efectiv să ne implicăm în a face bine; să luptăm cu rău prin frumos și multă rugăciune”, este mesajul poetei Liubița Raichici.
Omul de cultură spune că nu există răspuns la întrebarea: pentru ce se varsă sânge?
„Nu consider, nici pentru noi ca societate că este bun acest dat cu piatra pur și simplu și permanent. de ce spun asta? Eu sunt sârboaică de neam și în 1999 Iugoslavia a fost bombardată, eu știu pentru că am fost acolo, am dus ajutoare, am vorbit în public. Atitudinea era că este legitim și necesar, nu scot din context, niciodată NU este legitim și necesar! Din această experiență cruntă, care m-a marcat și care mi-a schimbat viața eu am învățat că trebuie să am încredere în Dumnezeu înainte de toate, pentru că oricât am iubi noi lumea aceasta, nu o iubim mai mult decât Dumnezeu. Eu cunosc toate limbile slave și pentru mine nu este un secret să știu și de partea cealaltă. Adevărul este că nouă ne trebuie timp, înțelepciune, pe care constat că nu o avem, multă rugăciune și multă bunătate. Cu capul înainte, în orice sens nu ne va folosi!”, spune poeta Liubița Raichici.
