Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș a găzduit la sfârșitul acestei săptămâni o expoziție menită să marcheze 70 de ani de la deportările în Bărăgan, acțiuni întreprinse de regimul Comunist, care a început prin relocarea forțată în Câmpia Bărăganului a populației dintr-o rază de aproximativ 25 km de granița cu Iugoslavia.
Expoziția a fost organizată în colaborare cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Caraș-Severin și cu Serviciul Arhivele Naționale ale Statului Caraș-Severin și sub patronajul Consiliului Județean Caraș-Severin.
„Ne-au luat de acasă cu ce am avut pe noi, nici apă nu ne-au dat! a fost de o cruzime fără margini! Am avut ordin ca să părăsim casa în două ore. Din gara Răcăjdia am plecat cu trenul morții spre necunoscut, pentru că nu ne-au spus unde ne duc, abia când am ajuns la destinație am aflat. Familia mea la revenire a trăit din mila rudelor, nu am avut nici un petec de pământ, nici un venit”, ne-a declarat Cornelia Fetea, președinta Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, filiala Caraș-Severin.
Domnia sa a mai precizat că a inițiat aceste serii de acțiuni dedicate deportărilor pentru ca tânăra generație să cunoască istoria acestui colț de țară, pentru că nu se poate trece peste această perioadă tristă din istoria Banatului, o istorie reală spusă de către oameni care au trăit acele vremuri, pentru că istoria este o poveste fără de preț dacă nu este condusă de adevăr. În Caraș-Severin 900 de persoane beneficiază în prezent de indemnizații conform legii la care a adus modificări senatorul cărășean Ion Marcel Vela. De asemenea 2000 de copii ai deportaților au depus cereri de urmași pentru compensații bănoase în baza Decretul-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. „Copiii fără copilărie merită să-și primească drepturile pentru suferința prin care au trecut alături de părinții lor”, spunea la susținerea legii senatorul Ion Marcel Vela.
Directorul Serviciului Arhivele Naționale ale Statului Caraș-Severin, Ovidiu Roșu a menționat că au fost peste 40.000 de oameni care au locuit în județele Caraș-Severin, Timiș și Mehedinți care au fost deportați:
„Sunt documente arhivate de către primării, administrații locale, de către Raion (regiune) din care rezultă atât modul în care s-a pregătit acest experiment de mari dimensiuni, poate cel mai mare după deportarea germanilor în 1945 în URSS. Peste 40.000 de persoane au fost deportate. Doar în zona Oraviței în urma deportării au rămas 547 de locuințe goale. Au fost tragedii individuale, dar și tragedii colective grave în urma cărora oamenii au rămas marcați pe viață”, ne-a declarat Ovidiu Roșu.
În cadrul evenimentului găzduit de către sala de expoziții a muzeului caransebeșean a avut loc o slujbă de pomenire oficiată de către un sobor de preoți în frunte cu părintele Casian Rușeț la care au luat parte și elevi seminariști. La finalul acțiunii cei prezenți au putut viziona un film documentar realizat de omul de televiziune Constantin Mărăscu despre acea perioadă tristă din istoria Banatului.
