Hotărârea adoptată de Consiliul Local Caransebeș privind relocarea sălilor de jocuri de noroc la o distanță de minimum 300 de metri față de ultima casă locuită, cu un termen de grație de doi ani pentru operatori, a generat dezbateri intense în spațiul public și a readus în atenție tema consecvenței în discursul politic.
Inițiativa, susținută de consilierii locali PNL Mihaela Muntean, Ovidiu Tiuch, Alin Purdescu, Marian Corduneanu, Ion Codreanu, Corneliu Hrimiuc, Arin Ispas, Dragoș Curelea USR și Liviu Bălan AUR, a fost prezentată drept o soluție de echilibru între necesitatea limitării fenomenului jocurilor de noroc și protejarea locurilor de muncă ale aproximativ 200 de angajați din domeniu.
Cu toate acestea, decizia de a acorda operatorilor un termen de doi ani pentru relocare este percepută de o parte a comunității drept o îndepărtare de la pozițiile ferme exprimate anterior de unii aleși locali, care au susținut în repetate rânduri eliminarea rapidă a activităților de jocuri de noroc din proximitatea școlilor și din zona centrală a municipiului.
În mediul online au apărut reacții critice din partea unor cetățeni care consideră că mesajele transmise până acum despre efectele negative ale jocurilor de noroc asupra familiilor și tinerilor nu se mai regăsesc în totalitate în forma finală a proiectului adoptat.
„Caransebeșenii au memorie. Oamenii își amintesc nu doar cum votează aleșii, ci și ce au promis înainte de a ajunge în fața votului”, se arată într-unul dintre mesajele publicate în spațiul public.
Consilierul local Ovidiu Tiuch a explicat că amendamentul adoptat a avut în vedere și impactul economic al unei închideri imediate a afacerilor din domeniu, invocând responsabilitatea față de angajații care depind de aceste venituri și riscul apariției altor operatori pe piața locală.
La rândul său, președintele PNL Caransebeș, Dumitru Rujan, a susținut că măsura reprezintă „un pas important în limitarea fenomenului jocurilor de noroc”, subliniind că termenul de doi ani a fost stabilit pentru a evita pierderea unui număr important de locuri de muncă într-un municipiu care se confruntă deja cu probleme pe piața muncii.
Dincolo de argumentele economice și sociale, dezbaterea a deschis însă o discuție mai amplă despre raportul dintre promisiunile politice și deciziile administrative. În contextul în care jocurile de noroc au fost prezentate de-a lungul timpului ca un fenomen care afectează comunitatea, mulți cetățeni așteptau măsuri mai rapide și mai restrictive.
Rămâne de văzut dacă această soluție de compromis va fi percepută, în timp, drept o decizie responsabilă sau ca un semn de inconsecvență politică. Cert este că, în orice comunitate, electoratul evaluează nu doar proiectele adoptate, ci și coerența dintre mesajele asumate în trecut și hotărârile luate atunci când acestea ajung la vot. Iar experiența ultimilor ani arată că alegătorii sancționează adesea lipsa de consecvență, atunci când consideră că așteptările create nu au fost pe deplin respectate.
