Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș a finalizat lucrările de intervenții de primă necesitate la poarta dinspre Colțul nord-estic și la o porțiune a zidului nord-estic din cadrul castrului roman de la Tibiscum, Jupa.
Proiectul a fost finanțat de către Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, subprogramul Timbrul Monumentelor, cu suma de 250.000 de lei, la care se adaugă cota parte de 25.000 de lei cu sprijinul Consiliului Județean Caraș-Severin.
Recepția de finalizare a lucrărilor a avut loc în 6 noiembrie, acțiune la care au participat managerul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Diana Țîrdea, cercetător Adrian Ardeț, în calitate de președinte al comisiei, Romeo Popoi, reprezentant INP București, Cristina Cîrcu, reprezentant Inspectoratul de Stat în Construcții Caraș-Severin, Aura Nica – reprezentant Primăria Caransebeș, Vuița Trifu – reprezentant al Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Zaharia Isvercian – reprezentant al Consiliului Județean Caraș-Severin; Negrei Dimitrie – reprezentant MJERG Caransebeș. De asemenea au fost prezenți city managerul Florin Bogdea, din partea proiectantului: – SC M&F Profil SRL – Cătălin Trandafir, din partea executantului: -II Șipoș Istvan Marton; iar secretariatul a fot asigurat de Ioan Popescu, în calitate de diriginte de șantier.
„Este începutul unui lung proces de conservare a ruinelor din cadrul sitului arheologic Tibiscum Jupa pentru a le pune în valoare, obiectivul fiind acela de a replica ulterior ceea ce am reușit în acest important proiect! Tibiscum este cunoscut sub numele de Cetate sau Peste ziduri. Complexul acesta de ruine se compune dintr-un castru, vicus militar și așezarea civilă, respectiv orașul. De anul acesta ne mândrim că facem parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO!”, a declarat managerul interimar al muzeului, Diana Țîrdea.
Castrul roman Tibiscum face parte din rândul fortificațiilor construite de o parte și de alta a râului Timiș la începutul secolului II p.Chr., cu rol de apărare pe limesul de vest al Provinciei Dacia și, în mod special, a capitalei Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Așezarea a avut la început statutul de vicus militar, iar la începutul secolului III d.Hr. primeşte statutul de municipium, în timpul împăratului Septimius Severus (193 – 211 d. Chr.) Pe parcursul secolului al III-lea, municipiul roman Tibiscum cunoaște o dezvoltare deosebită reprezentând unul din cele mai importante orașe din Provincia romană Dacia. Ruinele antice se află răspândite astăzi pe raza satelor Jupa şi Iaz (Caraş-Severin). Din păcate, multe din vestigiile romane (mai bine de 75 %) au fost distruse de cursul fluctuant al râului Timiş. Cercetările arheologice sistematice sunt inițiate și conduse de profesorul Marius Moga, până în anul 1976, când responsabilitatea ştiinţifică a şantierului îi revine Doinei Benea, iar din anul 2011, cercetările arheologice la Tibiscum sunt coordonate de dr. Adrian Ardeț de la Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș.
