La finalul săptămânii trecute, Caransebeșul a fost din nou gazda unui tur ghidat dedicat podurilor orașului, o inițiativă care începe să se contureze tot mai clar ca parte din identitatea culturală locală. Demersul se înscrie în seria de tururi inițiate de René Demeter, care readuc în atenție istoria urbană prin experiențe interactive și participative.
Aproximativ 25 de participanți au parcurs un traseu de circa 3 kilometri, pornind de la podul peste Sebeș spre cartierul Caransebeșul Nou, unde au fost evocate începuturile acestei zone. Traseul a continuat până la vechiul pod de fier dinspre gară – un punct cu o puternică încărcătură istorică – unde a fost prezentată evoluția podurilor din zonă, cu accent pe construcția din 1841 realizată de K. Maderspach, considerată revoluționară pentru acea perioadă.
Turul s-a remarcat nu doar prin informațiile oferite, ci și prin caracterul său interactiv, participanții fiind implicați constant în discuții și întrebări. Un plus de valoare a fost adus de componenta digitală: imagini de epocă și hărți au fost transmise în timp real pe telefoanele celor prezenți, contribuind la o experiență imersivă.
Evenimentul a beneficiat de contribuția mai multor invitați și colaboratori. Roxana Novacovici și Florina Humița, din partea Centrului Național de Informare Turistică, au evidențiat importanța traseului Via Transilvanica care traversează orașul și rolul său în atragerea turiștilor, în special străini, care aleg să se oprească și să descopere Caransebeșul.
Cornel Galescu, cunoscut alpinist, salvator montan și președinte al Serviciului Salvamont Caraș-Severin, a oferit detalii despre includerea orașului în traseul Via Transilvanica și despre dezvoltarea rețelelor de drumeție din zona Teiuș. La rândul său, Ioan Victor Santrio Iuga a adus în discuție impactul inundațiilor în zona de confluență a Timișului cu Sebeșul, iar Alexandru Stănescu a prezentat perspective privind revitalizarea zonei Teiuș, inclusiv prin reconstrucția localului „Pescărușul”.
Turul s-a încheiat la Restaurant Ograda Gugulanului, unde participanții au continuat discuțiile într-un cadru relaxat, completat de proiecții de fotografii și hărți istorice.
Prin astfel de inițiative, podurile Caransebeșului devin mai mult decât simple structuri de legătură – ele se transformă în repere vii ale memoriei colective, redescoperite pas cu pas de comunitate.
