Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș continuă tradiția și a organizat, pe 17 mai, un eveniment cultural de excepție, oferind publicului o zi plină de istorie, artă și tradiții locale.
Tema ediției din acest an a fost „Educația prin cultură. Dezvoltarea prin cultură”, reflectând angajamentul de a promova cultura ca factor esențial în evoluția societății. Evenimentul a fost sprijinit financiar, în premieră de Ministerului Culturii, prin RNMR.
Astfel de la ora 16.00 a avut loc vernisajul expoziției: „Bănci și instituții de credit din Caransebeș în perioada interbelică”, realizată în colaborare cu Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale. Fotoexpoziția cuprinde fotografii cu băncile din Caransebeș, cu instituțiile de credit, documente, corespondență, statute, tabele cu acționarii, etc.. De la ora 16.30 – 17.00 a avut loc vernisajul expoziției: „Depozite de bronzuri din colecția Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș”. Prin poziționarea sa geografică la marginea sud-estică a Bazinului Carpatic, dar mai ales grație arterei dunărene, Mureșului și Tisei care-l delimitează pe trei dintre laturi, Banatul apare ca o regiune unde se întretaie patru mari axe de circulație, intens folosite încă din vechime. Această poziționare favorabilă este dublată de bogăția resurselor, în cazul de față constând din minereuri de cupru, plumb, zinc și mineralizații aurifere care se găsesc mai ales în Banatul de Munte. De la ora 17.00 s-au putut vizita toate expozițiile de la etajul clădirii printre care expoziția „Tradiția ne unește”, expoziție de costume populare și piese de port popular din colecția colecția Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș și a artizanului popular Marinela Pukansky Seracin din Zervești; apoi expoziția de artă contemporană: Ion Sălișteanu și Ioana Stepanov; aspecte din Istoria Regimentului de Graniță nr. 13, ce dezvăluie crâmpeie din istoria Banatului de Munte, generali din granița militară bănățeană, arme și documente; aspecte etnografice specifice Banatului de Munte: interior țărănesc, obiceiul de nuntă, stâna unelte de prelucrat lâna, uneltele folosite la munca câmpului; casa pădurarului, din localitatea Marga, o casă specifică Banatului de Munte, care are în interior toate elementele unei case de mijloc de secol XIX.
De asemenea activitatea artistică s-a desfășurat în curtea muzeului de la ora 17.00, unde a avut loc o serie de suite de muzică populară cu participarea mai multor ansambluri de Cânte și Dansuri Populare Zestrea Gugulanilor, Orchestra Profesionistă „Virtuozii Semenicului, Ansamblul Junii Gugulani, Ansamblul Armenișana, Ansamblul Slătinioara, și „Mugurașii” Constantin Daicoviciu și coregrafi Dedar Cristina și Cornean Trandafir, dar și renumita solistă Ramona Vița cu orchestra Virtuozii Semenicului.
