Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, sprijinit de Consiliul Județean Caraș-Severin, a organizat în zilele de 24 și 25 octombrie 2024 ediția cu numărul LI (51), a simpozionului Internațional de Arheologie și Istorie „In Memoriam Constantin Daicoviciu”.
Au participat peste 35 de cercetători, arheologi și istorici din țară, dar și din Croația, Serbia, Italia și Polonia, care au prezentat comunicări despre ultimele descoperiri în domeniu, cum ar fi „Despre urbanism, așezări civile de la Tibiscum – o reinterpretare a rezultatelor ultimelor prospecțiuni arheologice”, oferită de Călin Timoc (Timișoara), „Descoperiri monetare romane din Banatul Montan în însemnările numismatice ale lui Ormós Zsigmond” – Nicoleta Demian (Timișoara), ori „Imagini cu viața de zi cu zi a armatei romane de a lungul Limesului Dunării în legendele martirilor persecuției lui Dioclețian” – Vesna Lalošević (Zagreb, Croația).
Cercetător Adrian Ardeț: „A fost un simpozion la cel mai ridicat nivel academic. Au fost reprezentate instituții de prestigiu din țară, cum ar fi : Institutul de arheologie ”Vasile Pârvan” București, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” Timișoara, Universitatea București, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad, Muzeul Național de Istorie a României București, Muzeul Național al Banatului Timișoara, Muzeul Județean de Istorie si Arheologie Prahova, dar și din Caransebeș, de la Serviciul Județean al Arhivelor Statului Caraș-Severin, Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, Colegiul Național ”Traian Doda” și Liceul Tehnologic ”Decebal”, sau din străinătate: Universitatea Zagreb (Croația), Universitatea din Ferarra (Italia), Institutul de Studii Balcanice Belgrad (Serbia), Universitatea din Priștina (Cosovo), Universitatea din Wroklaw (Polonia) și Muzeul Regional din Negotin (Serbia).
A doua zi, vineri, 25 octombrie, participanții la simpozion au efectuat o excursie documentară la situl arheologic Tibiscum, Jupa ce aparține de Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș, aici fiind prezentat proiectul de conservare a zidului de intrare în castru din partea de Nord Est, proiect susținut financiar prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, în cadrul INP (Institutul Național al Patrimoniului).
De la Tibiscum participanții la simpozion, printre care prof. Univ. Dr. Ioan Opriș (București), recunoscut pentru expertiza sa în domeniul muzeelor și pentru contribuțiile sale la promovarea patrimoniului cultural românesc, sau prof. Univ. Dr. Radu Ardevan (Cluj Napoca), respectat pentru expertiza sa în istoria Daciei Romane și pentru eforturile sale de a promova și explora această perioadă crucială din istoria României, au continuat excursia către Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Proiectul de restaurare și reconstruire a tribunei de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este unul dintre eforturile majore de conservare și valorizare a patrimoniului arheologic roman din România. Obiectivul principal al proiectului este refacerea tribunei amfiteatrului, una dintre structurile cheie ale orașului roman fondat la începutul secolului al II-lea de împăratul Traian, care a servit drept capitală a provinciei romane Dacia.
Restaurarea tribunei amfiteatrului urmărește să recreeze o parte din arhitectura originală, având în vedere și detaliile arhitecturale romane care au supraviețuit. Se folosesc metode moderne de conservare și tehnici care să imite materialele originale. Echipele implicate colaborează pentru a asigura o documentație cât mai precisă a structurii și, de asemenea, pentru a valorifica situl prin expunerea lui într-un mod accesibil publicului.
Proiectul include și restaurarea anumitor porțiuni din ziduri, amenajarea unui traseu pentru vizitatori și integrarea unor panouri explicative și soluții digitale pentru a oferi informații istorice și culturale. Totodată, sunt vizate intervenții care să asigure conservarea pe termen lung a acestui sit, protejându-l de factori naturali și de degradare.
George Băieștean, șef de secție la Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, a prezentat expoziția de bază a muzeului, care deține o colecție impresionantă de artefacte romane și dacice descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și în împrejurimi, fiind unul dintre cele mai importante muzee de profil din România.
Printre piesele valoroase din colecția muzeului se numără:
- Inscripții latine – O colecție bogată de inscripții funerare și votive, dedicate zeilor sau personalităților romane, oferind informații valoroase despre organizarea socială și religioasă a orașului roman.
- Statuete și reliefuri – Piese dedicate zeilor romani, precum statuia zeiței Nemesis, protectoarea gladiatorilor, frecvent întâlnită în amfiteatrele romane.
- Fragmentul de Coloană a Forumului – O coloană decorată, posibil parte a clădirilor publice din centrul civic al Ulpiei Traiana.
- Monede romane – Monede din diverse perioade ale Imperiului Roman, care oferă informații despre circulația monetară și comerțul local.
- Unelte și arme – Diverse obiecte care reflectă viața cotidiană și activitățile militare ale romanilor, inclusiv vârfuri de săgeți, săbii și echipamente militare.
- Fragment de mozaic și ceramică – Fragmente de podele din mozaic și ceramică fină utilizată de elitele romane în vilele lor, reflectând influența stilistică romană.
Aceste piese nu doar că documentează viața din provincia Dacia, ci și oferă vizitatorilor o perspectivă asupra nivelului de dezvoltare urbană, artistică și culturală pe care romanii l-au adus în această regiune. Gică Băieștean, ca șef de secție, contribuie activ la cercetarea și conservarea acestor artefacte, dar și la promovarea lor în rândul publicului larg.