Pe 29 martie 2004, România a depus instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianței Nord-Atlantice. Aderarea la NATO a transmis un mesaj clar de alăturare la valorile democratice, economice și sociale euro-atlantice, după perioada incertă post-comunistă.
După 2014, Federația Rusă a devenit tot mai agresivă. În urmă cu un an, simula un atac asupra sudului Ucrainei, iar pe 24 februarie 2022, acesta chiar s-a întâmplat. În acest moment, în România sunt peste 3.000 de militari aliați. Avem un grup de luptă american, cu peste 1.500 de militari, la Mihail Kogălniceanu. Tot acolo sunt și elemente ale Forței de Reacție Rapidă a NATO, compusă din 500 de militari francezi și 300 belgieni. Aceasta se va transforma, până la finalul anului, într-un corp de luptă cu Franţa națiune cadru.
„La 18 ani de când suntem membri ai NATO realizăm cât de importantă este această apartenență. Întreaga noastră participare la activitatea Alianței urmărește asigurarea securității și apărării României și a regiunii din care facem parte, precum și întărirea NATO ca alianță de apărare colectivă. În contextul conflictului de la graniță s-a văzut rolul țării noastre, iar răspunsul comunității euroatlantice la agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei e ferm, coordonat, unitar și substanțial”, spune deputatul PNL de Caraș-Severin, Dumitru Rujan, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranţă naţională.